Maria:
Daca esti atenta si nu pui samburi in limonada, inseamna ca esti o mama desteapta!

Vasea :
– Mami ce cadou vrei?
– Sanatate puiule vreau.
– Mami, nu am cum… ba da… AM CUM! O sa ma rog la Dumnezeu sa-ti dea sanatate!
Mami a plans. Darul meu ceresc de bucurie si suflet mare ce mi-ai fost trimis.
Te iubesc!

Vasea: Voi va duceti seara si va iubiti, iar pe noi ne lasati singuri!

Cand eu nu voi mai fi,
Tu pe cine vei iubi?
O sa-ti trimit de sus o EA
Din partea mea, vrei asa?

Barbatii de azi = „muieri” frustrate.
Isi blameaza mama copiilor fiind intretinuta.
Le e frica de responsabilitati, fug de compromisuri si urasc munca. Le e greu sa acopere necesitatile familiei, o fac fara placere, judeca dupa zambet si fug de adevar…
O lume fara ei, este o lume goala si cazuta.
Doar mamele puternice pot creste baieti barbati. Restul se tarasc in urma fustei, se lauda ca au reusit, dar nu cunosc nici o treime din adevarul inconjurator. Latra fara sa muste si zboara fara sa bazaie!

Femeile fara ei sunt pierdute… unde putem gasi barbati pentru femeile zilelor noastre?

Doar cand nu esti OK cu tine, iti cauti masti si asemanari.
Increderea e data de forta vitala a ochilor, e momentul in care te privesti in oglinda si accepti viziunea proiectata in mod real de suflul repetat din acel moment.
Altfel, esti doar proiectia a ceea ce cauti sa fii… cand nu reusesti sa fii TU niciodata!

Mama cu tata nu stiau la ce sa se astepte…
De griji sufletul le era impovarat.
Greu au acceptat traiectoria mea, neinteleasa de ei inca.
Greu au rumegat-o, dar… aripile nu mi le-au taiat.
Mi-au lipit de suflet speranta ca intr-o zi voi sti, voi cunoaste si voi zbura!
Au stat tacuti si au asteptat sa vada cum cresc, fara sa tulbure pasarea inca tanara si zbuciumata…
Traseul necunoscut mi-a crescut aripi puternice… pline de vise si asteptari.
EI – au asteptat fara ezitare sa-mi cladesc viata asa cum am stiut eu mai bine!
Va iubesc!

Curat si limpede ca cerul
Te vei intorce intr-o zi
Lumina iti va calauzi drumul
Spre rasaritul inimii!

Increderea in sine este o boala grea, te urca, te coboara, te strange, te rasfata, de inima te ia si te sugruma.
Puternica miscare e ca un vulcan. Apare cu foc si fum, te rascoleste, iar dupa ce pleaca ramai nemiscat si impietrit. Se instaleaza rapid, te determina sa devii a ei, nu iti mai da sanse de plecare, te impune sa o simti tare, sa o lasi stapana pe taramul tau.
E dureroasa si nemiloasa cu cei ce o lasa in „casa”. Greu o izgonesti, dar mai greu e sa ii aduci argumente ca greseste.
Ca TU cel puternic poti reusi, poti fi TU, indiferent de vreme…
Ochii incetosati de la „cautari parfumate”, se umplu de lacrimi, ce curg sirag…

Saraca inima a mea ce bate
Bate, bateeee tare
Bate fara scapare…
Si stie de ce e in stare,
Mereu fara incetare,
Pe drumul far’de scapare
Ce duce in uitare
A mea iubire mare.

Prima lovitura mai grava cand nu am fost langa tine. Tu ai supravietuit-o cu brio. Emotia creata de lipsta mea fizica de langa tine te-a durut cel mai mult. Imi mangai sufletul cu iubirea ta.
Imi pare rau ca nu mai pot fi langa tine fizic la fiecare „lovitura”.
Dar sunt mandra de barbatul pe care-l cresc. Esti un pui de om drept si sincer. Te iubesc baietel frumos si curat.

„Mami, cel mai mult m-a durut ca nu ma imbratisa-i, ca eram singur cu durerea…” – Vasea 6 ani si 11 luni.