de Surujiu Vasile Alexandru
Un băiat de 13 ani stă la geam și privește lumea…
Acea lume care îi încurcă pe toți cu timpul ei fugar, cu problemele albe sau negre… cu întrecerile ei.
,,Dar cine înțelege lumea?”
Acest gând îi veni băiatului de 13 ani cu părul blond, ondulat și ochi de smarald, în drum spre magazin. Ajuns la magazin, băiatul pe nume Tedros la întrebat pe vânzător:
– Merlin, tu înțelegi lumea?
– Hmm…nu băiete dragă…dar…
– Atunci cine o înțelege? îl întrerupse Tedros.
– Eu cred că nici lumea nu se înțelege și nu se cunoaște pe ea însăși la fel de bine ca cel care a creat-o…
– Și cine a creat-o, Merlin?
– O … păi Dumnezeu, copile! râse Merlin.
– Dumnezeu… Tedros e ateu. Deodată își aminti cât de mult sora sa, Aghata, îl iubea pe Dumnezeu!
– Eu cred în Dumnezeu! se decise Tedros.
Merlin dădu din cap gânditor.
– Ce te-a făcut să spui asta? întrebă el.
– Sora mea! Ea se roagă mereu la Dumnezeu și merge la biserică.
Tedros simți deodată că nu mai dorește să afle răspunsul la întrebarea ,,Cine înțelege lumea?”
-Bine zis copile. Bine zis.
În timp ce Tedros pleca, Merlin se gândea:
,,Uite, Doamne, că și cei mari au nevoie de răspunsuri de la cei mici…”.