Mirosul mamei…

„- Mami, la noi in baie miroase a bunica Sveta! (Vasea, 4 ani fara doua saptamani)

– De ce puiule crezi asta?

– Pai… acelasi miros il are si bunica, miroase a proaspat, a ceva frumos, ce mie imi place. Doar ca, baia bunica-i este mai mare decat a noastra si este luminoasa.”

Mirosul divin ce te cuprinde, este cu mine mereu. Trebuie doar sa inchid ochii, si gata, e cu mine! Il simt! Nu poate fi comparat cu nimic, este doar el, acel miros de mama, inconfundabil si irepetabil (este al meu, desi si il simte si EL :)). De cand eram mica imi placea sa-ti port hainele, ma simteam in siguranta. Aveam sentimentul ca sunt ocrotita din toate partile, ca lumea mea este ideala, as fi facut orice sa raman in ea…

Dar, timpul a trecut, sunt mama la randul meu, copiii imi cauta mirosul meu acum. Eu, in continuare il caut pe al tau…

Mama nu se uita niciodata, este fiinta cea mai puternica din lume, este impactul ce iti copleseste fiinta. Imi este de ajuns sa ii aud vocea… inchid ochii, si e langa mine…

 

 

 

 

 

Standard

2 gânduri despre „Mirosul mamei…

  1. Lavinia zice:

    Am fost surprinsa sa vad ca ti-ai facut blog, placut surprinsa. Tre sa recunosc ca mi-ai starnit curiozitatea si am sa te urmaresc. Daca scrii numai pentru mama, sa imi spui sa nu invadez intimitatea voastra. 🙂 Spor la scris!

  2. Surujiu Cristina zice:

    Buna Lavinia, imi doresc un blog cu trairi si emotii, vreau copii sa ma cunoasca din toate punctele de vedere… sa ma „posedeze” cu de toate 🙂 Bine ai venit!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *