EA 1.7 ani
„Mami ici cachea mimi” – Mami citeste aici cartea cu Michey!
Unde esti bucurie marunta si ratacita? Te-ai ascuns si ma lasi sa te caut… Unde esti implinire divina, ma cauti dar nu reusesti sa ma prinzi… fug de tine prin obstacole si prin durere, vreau sa alergi mai mult, vreau sa ma gasesti cu plinul… sa ne unim pe vesnicie si sa nu ne mai desparta nici sublimul…
Bati in mine ca o zvacnire… o adiere de vant… te ascult cum te misti si simt fior in mine…
Esti bucuria intruchipata intr-un suflet de fetita, esti mireasma de puritate din casa inimii mele!
Ma simti cand inchid o usa pentru a deschide alta… ma simti cand tacerea imi este aleasa… ma simti cand mi-e dor si mi-e greu fara tine… Nu mai stiu sa fiu fara tine, nu mai stiu sa aleg fara tine, nu mai stiu sa fiu mama fara tine…
Cu bratele tale ma strangi puternic de gat, te uiti in ochii mei, ma saruti pe gura si stiu ca esti doar a mea… zeita mea!
Imi place cand seara cu capul pe perna, te rog sa-mi fii prietena, te rog ca atunci cand n-o sa mai dormim una langa alta, sa ma lasi sa ma furisez in patul tau pentru a-ti povesti in continuare cat de bine imi e langa tine… cat de fericita sunt ca m-ai ales sa-ti fiu mama… cat de mandra sunt de tine!
Ai fost mereu in mine, dar abia acum doi ani ti-am dat viata… te-am scos din mine ca sa ma privesc prin tine!
Sunt fericita ca ai crescut din mine, sunt fericita ca ai crescut cu mine, sunt fericita ca m-ai crescut pe mine!
Te iubesc minune!
La multi ani!
Mami, nu mai sunt gelos pe Maria… doar uneori un pic. Dar am inteles ca atunci cand sunt gelos … tu ma iei in brate si-mi trece…
Cine era-i TU, cand era doar ea in viata ta?
Cine esti TU, cand e si ea in viata ta… dar sunt si EU ACUM…
Asculta copilul colinda „Deschide usa crestine” … dupa doua minute topaie prin casa si-mi zice imbratisandu-ma… ” mami sunt bucuros ca avem casa!”…
Bucuria simtita si neinteleasa este ca ciocolata fara cacao… Abia cand o intelegi, culegi etape de glorie si satietate.
Durerea simtita si neacceptata este ca zaharul din ciocolata, otravitor si dulce…
Azi am vazut un copil (băiat) ce vroia sa plângă, cu tot sufletul si trupul lui, încleșta din dinti, strângea pumnii, tremura… dar nu lasa lacrimile sa curgă… Tatăl era la 2 metri, urmarea cum băiatul lui de 4 ani „trebuia” neaparat sa fie bărbat! La ce bun bărbăția, cand ajung insensibili si duri? Lăsați-va copiii sa trăiască emoțiile, ca sa le cunoaste-ți visele!