Azi… mami la bucatarie… Maria ( 3,7 luni) – Vasea (3,5 ani) … fata plange….

– „mami, mami noi am facut schimb de jucarii… ”

fata tace… doua minute mai tarziu fata iar scanceste

– „mami, mami ea a strigat me” (asa ma striga de la 2,5 luni)…

– „vino te rog la ea”… inceput promitator… baiatul meu creste!

Din ziua in care mi-ai spus „mama”… m-am reinventat. Mi-ai dat forta de a merge mai departe, de a pasi cu capul sus obstacolele, de accepta oamenii si lucrurile asa cum sunt, iar tie „scumpul mamei” nu-ti ramane decat sa cresti sanatos, voios si fericit, mama nu vrea un copil cuminte asa cum nici ea nu a fost asa candva …

– Mami, stii de ce Mariei nu-i place scortisoara?

– Nu!

– Pentru ca este maro… Dar stii de ce ii place mierea?

– Nu…

– Pentru ca este galbena, pentru ca este ca un soare… si este si foarte dulce, adica buna!

– Mami, eu colorez castelul roz… Iti place?

– Imi place puiule!

– Stii de ce-l colorez asa? Pentru ca este plin de iubire, in acest castel eu am pus o floare si o inima pentru tine!

– …

– Mami, uita-te cu un ochi la mine si cu unul la Maria… uite asa… Eu nu pot dar tu poti, doar ai doi copii!

– Mami, eu nu pot sa ma gândesc la nimic altceva, decât la tine…

Cand am nasul infundat – respir prin porii lor. Nu am facut asta doar o data, cred ca o fac zilnic… iar cand nu sunt langa mine, mi-e de ajuns sa ma gandesc la EI.

Respiratia se face lent, profund si fiecare intrare/iesire e unica…

A respira pare usor cand nu-i ai, as zice neinsemnat de usor… cand sunt – e irepetabila si ireparabila! Nu ma joc cu ea, nu o exersez fara sa fiu constienta ca nu se va mai intoarce.

Musc din respiratie ca din marul proaspat rupt… o inghit, o mestec, o las sa ma cuprinda cu de toate… si cand expir… salvez amintirea ei pe raftul nou creat in casa inimii lor, ce e in mine pentru EI.

Simt energia ce se focuseaza pe trairile mele. Daca pana acum doi ani blamam tot ce mi se intampla, azi stiu ca sunt o norocoasa. Zambetul este puterea interna de a te depasi. Asa cum apa fortifica corpul, energia ascunsa si scoasa la iveala te revigoreaza.  Tot ce traiesc e poveste plina de iubire. Iubirea poate avea mai multe forme, dar are acelasi efect aplicat in situatii diferite.

Imaginea cuplului implinit este cadrul creat si reflectat de infatisarea sinceritatii. Aerul „misterios” se raspandeste in ambient si amplifica sentimentul de implinire.  Daca „ieri” purtam trecutul prin mine, azi port prezentul cald si sincer. Tie – jumatate, iti multumesc pentru apogeul nostru, pentru randamentul si extazul resimtit… Cand muzica se simte prin vene, sufletul vibreaza cu notele muzicale si te poarta pe drumul cald al iubirii!

De cand l-am nasut pe EL am visat la timpul lui cu tati… Mi-i imaginam cum canta, cum se plimba in doi, cum zambetele lor rasuna in toata casa. Azi visul e realitate, au secrete pe care si le spun la ureche:

„Mami, tu nu asculta! Asta e doar pentru tati!…”

Duminica noastra perfecta este atunci cand casa miroase a croasanti de vanilie,  cand ei doi rad de se tin de burta, cand se striga: „Hei, cumatre, vreau si eu pana la mall cu masina ta!”, cand construiesc autostrazi toata casa, cand drumul pana la bucatarie este plin de firimituri si zambete. Dar momentul cel mai sensibil este atunci cand ma uit la EA, vad un zambet larg si dulce ce-mi incalzeste inima. Voi sunteti visul real din viata mea, inimile voastre pure ma „sufoca” cu fericire. Povestile noastre sunt idealuri reale, ce seamana cu normalitatea cantata in balade.

EL isi pune parul lung pe cap, EA isi aranjeaza zambetul stralucitor pe fata si urca si coboara toboganul vietii in inima mea… Va iubesc!

Cel mai mult mi-a luat sa inteleg ca doar facand ce-mi place pot fi implinita. Greu mi-am gasit pasiunile dar si mai greu mi-a fost sa le dau un nume. Am pus mereu pe primul plan sentimentele si comfortul celor din jur, lasand la urma gandurile si trairile mele. Asta m-a consumat de energie si a creat frustrari, pana in ziua cand am pus mai putin accent pe nevoile „lor” (celor din jur) si am dat volumul la maxim emotiilor mele. Imi era greu sa contrazic, sa-mi expun parerea si mai ales sa o sustin… pana am incercat o data… si a mers! A mers asa bine ca am prins curaj. Iar azi ma simt omul implinit! Lumea stie ce vreau, ce simt, ce gandesc! Conteaza mult ca „TU” sa fii tu, nu imaginea slefuita de mediu. E greu sa rezisti, mai ales cand diferenta isi spune cuvantul, cand ideile sunt „verzi” si fara multe studii. Dar e atat de bine sa fii tu, cea adevarata si sincera!

Motivatia o gasesc tot in EI! Cum sa le cer LOR sa fie sinceri si increzatori cand eu clachez? Cum sa nu le fie frica, cand am o mie si una de frici? Pai doar descoperindu-ma si dandu-mi dreptate. Asa am reusit sa le instalez increderea in EI. Le cer zilnic sa vorbeasca. Mai nou, EL imi zice ca sunt urata si nu ma supar. Da, sunt… de ce? Pentru ca nu sunt asa cum vrea EL. E ok sa fiu uneori si urata ii explic, sa nu fiu asa cum ar vrea EL, si toate astea pentru ca suntem diferiti, ca avem originalitate in noi, ca nu trebuie sa fim ca toti, si nici toti ca noi, trebuie doar sa fim sinceri si curajosi cu noi, ca doar asa vom fi fericiti. Multumesc LUI, pentru ca m-a ales sa-i fiu mama!

” – Mami, tu de ce imi zici ca sunt urata? ( dupa ce trece criza discutam calmi la o cana de ceai)

– Pentru ca nu esti mereu asa cum vreau eu…”

Sotul ma imbratiseaza seara si ma saruta.

In sfarsit un moment al nostru… copiii se joaca in dormitor… televizorul aprins… liniste totala… Vine copilul numarul unu si inchide televizorul adaugand si replica…

„De ce lucreaza televizorul asta daca voi va iubiti? Voi nu va uitati la el! Sa stea inchis!”

Si s-a facut lumina, a revenit totul la normal… 🙂 Minutul nostru a fost magic, chiar si pentru cateva secunde… casa e plina de ghidusii si rasete… bine am ajuns acasa!

Din copilarie ai trait in mine, te visam adeseori… asteptam momentul sa-ti dau viata… intr-o zi, am dezlipit din mine partea cea mai pura si te-am creat pe tine…

EA a mea…

Esti mirifica… Esti divina… Esti senzuala… Esti lipicioasa… Esti ochioasa si sensibila… Esti tot ce-mi lipsea!

Daca as incerca sa te desenez… as desena multa lumina, as resimti in corp caldura, ochii mi-ar lacrima doar uitanda-ma, mainile ar tremura doar mangaindu-te, inima ar bate doar auzindu-te…

Langa tine simt liniste!

Te strang la piept si visez clipele noastre…

Respiratia ti-e pura ca roua, mainile mici si pufoase imi invalue sanul ce te hraneste, fiecare picatura ce curge din mine e iubire de mama!

Esti „altceva” de la inceputuri… de la sarcina deosebita resimtita cu tine, pana la sunetul pur de a-mi spune mama… tot ce ramane in umbra ta e parfum de femeie. Chiar si lacrimile curgatoare iti sunt parfumate cu o sensibilitate aparte…

Am nevoie de tine in viata mea… am nevoie sa stiu ca femeia din mine e aici… o pot imbratisa si privi…